Pânza Charlottei

Pânza Charlottei

Miracol în grajdul unui țăran din Statele Unite. Pe o pânză de păianjăn au început să apară mesaje despre porcul familiei. Acesta a fost numit pe rând ”Super porc”, ”Fantastic” și ”Radiant”. Sute de oameni stau la coadă să-l vadă pe ”celebrul porc al domnului Zuckerman”. Până acum nimeni nu a găsit o explicație logică sau științifică a fenomenului.

Purceaua familiei Arable a fătat niște purceluși grași și frumoși de-ți era mai mare drgaul să-i privești. Însă ultimul născut era mic, pricăjit și cam strâmb. Domnul Arable voia să se descotorosească de el. Dar fiica lui, Fern nici nu a vrut să audă de așa ceva. L-a botezat Wilbur, l-a luat în casă și l-a crescut ca pe propriul ei bebeluș. Îl plimba în căruciorul păpușii și îl hrănea cu biberonul. Erau nedespărțiți.

Dar Wilbur crește pe zi ce trece și domnul Arable decide să-l vândă familiei Zuckerman. După multă muncă de convingere cu Fern, fetița acceptă să se despartă de prietenul ei cu condiția să-l viziteze zilnic la noua lui locuință.

În grajdul familiei Zuckerman, Wilbur se simte stingher și părăsit. Nu are pe nimeni și îi este foarte dor de micuța lui prietenă. Unde mai pui că șobolanul Tempeloton l-a speriat de moarte. Zice că de Crăciun, domnul Zuckerman îl va tăia și-l va transforma în friptură și slănină.

Tot plânge de mama focului când cineva în sfârșit îl bagă în seamă. Se uită în sus și vede în colțul ușii o mică păienjeniță. O cheamă Charlotte și îi spune că îi va fi mereu prietenă. Puțin cam neîncrezător la început, mai ales când Charlotte i-a explicat metodele ei de prindere a insectelor în plasă, Wilbur prinde curaj și îi povestește temerile lui. Păienjenița îi promite că îl va salva și nimeni nu îl va transforma vreodată în friptură sau slănină.

Zis și făcut! Charlotte se apucă să țeasă în mijlocul pânzei ei cuvinte care să-l transforme pe Wilbur într-un porc miracol. Prima dată a scirs ”Super porc”. Lesne de înțeles ce reacții a stârnit mesajul ei. Domnul și Doamna Zuckerman sunt convinși că în grajdul lor s-a petrecut o minune. Oamenii din toate colțurile țării veneau să vadă ”super porcul lui Zuckerman”.

A doua oară a scris ”Fantastic”. Și mai multă lume venea în curtea fmiliei Zuckerman să vadă minunea. Wilbur primește așternuturi curate de paie, lături de cea mai bună calitate și băi cu iaurt care-i făceau blănița albă și pufoasă. Dar Charlotte este din ce în ce mai tăcută și mai lipsită de energie.

După al treilea mesaj în care fusese numit ”Radiant”, Wilbur este atât de faimos încât familia Zuckerman vrea să-l ducă la iarmaroc.Sigur va câștiga premiul cel mare. Wilbur e foarte emoționat și așteaptă cu mare nerăbdare evenimentul. O vrea și pe Charlotte lângă el. Dar Charlotte e epuizată. Dramul de energie pe care îl mai are îl canalizează pentru cocon. Va avea 147 de copii, dar nu va apuca să-i vadă. Sfârștitul îi este aproape. Totuși nu-și lasă nici acum prietenul și acceptă să-l însoțească. Își ia coconul și se cuibărește în cușca în care Wilbur va fi transportat.

Distracțiile iarmarocului îi fascinează pe Fern și pe fratele ei. Tempelton, care-i însoțise și el, se simte ca în paradis. Peste tot este un festin continuu. Wilbur nu primește premiul cel mare, dar primește premiul special.

Acum a venit momentul ca porcușorul să răsplătească devotamentul prietenei sale. Charlotte nu se mai poate întoarce. Dar copiii ei trebuie să aibă un cămin. Wilbur nu stă pe gânduri, ia coconul și îl adăpostește în gură până ajunge înapoi la casa domnului Zuckerman. De acum înainte are mereu câte o serie de micuți prieteni păienjeni. Copiii, apoi nepoții și strănepoții Charlottei. Iar Wilbur nu mai avea de ce să-și facă griji că va deveni vreodată slănină.

Ne-a plăcut?

Da. O poveste frumoasă, pentru copii, cu trăsături de fabulă. Eu le-am citit-o fetelor seara, înainte de culcare. Au fost foarte triste când a murit Charlotte, dar au înțeles că păienjenii trăiesc mult mai puțin decât oamenii. Important e că i-a fost o prietenă devotată lui Wilbur, care la rândul lui a știut să-și dovedească prietenia.

Știați că?

  • E.B White s-a născut în anul 1899 în Vernon, SUA;
  • adevăratul său nume este Elwin Brooks White;
  • a suferit toată viața de ipohondrie și anxietate. Temerile lui principale erau accidentele de metrou, bolile, ciupiturile de insecte și vorbitul în public;
  • nu îi plăceau adunările mari, preferând să lipsească de la decernarea unui premiu, de la nunți și alte petreceri. A lipsit chiar și de la înmormântarea soției;
  • îi plăceau să navigheze;
  • s-a luptat să mențină desenele animate ”Pânza Charlottei” cât mai fidele cărții. Cei de la Hannah și Barbera au dorit să schimbe finalul poveștii și să o lase pe Charlotte în viață;
  • A suferit de Alzheimer cu care s-a luptat cu umor până la final.
  • „Cine coboară nivelul atunci când scrie pentru copii îşi pierde vremea. Trebuie să ridici nivelul, nu să-l cobori“, spunea White într-un interviu.

follow, like and share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *