Casa spiritelor

Nepoata fostului senator Esteban Trueba a fost arestată după ce s-a descoperit că ajuta revoluționarii să fugă din țară. Bunicul ei spune că nu mai știe nimic de ea de câteva zile și nimeni nu este dispus să îi ofere vreun răspuns. Domnul Trueba se teme că tânăra Alba ar putea fi torturtă și chiar omorâtă de noul regim militar instaurat. Este dispus să facă orice pentru a-și găsi nepoata și oricine îi poate oferi vreo informație este rugat să îl contacteze.

Alba a fost singura din familie care a ajuns la inima bunicului său. Bătrânul Trueba îi trece cu vederea tot ce nu le-ar fi trecut vreodată copiilor săi, iar după moartea Clarei, nepoțica a rămas singura lui consolare. Doar că Alba a moștenit caracterele puternice ale bunicii și mamei. Se îndrăgostește și ea de un tânăr revoluționar, membru al partidului marxist, trece de partea stângii și se bucură alături de popor când câștiga alegerile Candidatul Partidului Comunist. Numai că viața nu a fost lină nici cu marxiștii la putere. Magazinele au rămas goale, carnea de pui inexistentă, cozile imense și contrabanda în floare. Senatorul Esteban Trueba, conservator până în măduva oaselor, colaborează în secret cu americanii și garantează cu propria avere. În cele din urmă eforturile lui dau roade și armata întoarce armele împotriva Președintelui. Numai că socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg și armata refuză să mai cedeze puterea. Astfel se instaurează dictatura militară, trecându-se la persecuția și torturarea oricui era împotriva noii puteri. Bătrânul habar nu are că nepoata lui luptă de partea revoluționarilor, că îi ajută să fugă din țară și uneori îi ascunde chiar în casa lui.

Alba este descoperită și arestată, în ciuda insistențelor și rugăminților bunicului ei care nu mai are acum nicio influență. Esteban Trueba apelează la metode neoficiale prin care să-și salveze neoapta. Ar face orice să o vadă din nou acasă.

Stă cu capul în mâini, aplecat pe fotoliul lui din bibliotecă și își amintește cum a ajuns singur în această situație tristă.

Parcă mai ieri îi cunoscuse pe Nivea și Severo del Valle. Ambii caractere puternice, el mason și om cu ambiții politice, ea luptătoare pentru drepturile femeilor, lider al sufragetelor. Au avut împreună 15 copii, din care frumoasa lui Rosa, cu părul ei verde, aproape ireal și mezina Clara care face obiectele să se miște fără să le atingă si poate să vorbească chiar și cu morții.

Esteban Trueba se îndrăgostește iremediabil de frumoasa Rosa care spre surprinderea lui acceptă sa-i devină soție. Dar nu apucă să-i devină mireasă. Din greșeală, bea otrava destinată tatălui ei de către un adversar politic.  Suferința lui Esteban este imensă.  Singurul refugiu îl găsește în ambiția de a reface moșia de la țară, Las Tre Marias. Vrea să-i redea gloria pe care o avea înainte de a intra pe mâinile tatălui său. Își lasă mama bolnavă în grija Ferulei, sora lui și se mută pe moșie. Reușește să reînvie domeniulși Las Tres Marias devine cea mai profitabilă moșie din zonă.  Nu reușește să se mai atașeze de nicio femeie, iar nevoile sexuale și le satisface siluind țărăncile care muncesc pentru el. Abia și-o mai amintește pe Pancha fata brunetă, care i-a născut un bastard.

Trueba revine în oraș abia când mama lui este pe moarte. Îl pune să-i promită că se va căsători și va avea copii legitimi. Așa ajunge să se căsătorească cu Clara, fiica cea mică a familiei del Valle și sora logodnicei sale moarte. Tânăra soție  având preocpupări din sfera nepământeană, nu prea se îngrijește de cele domestice. Își petrece zilele făcând spiritism și exersându-și talentul de a mișca obiectele din casă prin puterea minții. Însă Esteban Trueba o adoră și îi construiește Casa mare din colț după modelul Palatului Versaille, cu statui olimpiene și bazine cu apă. Clara i-a dăruit trei copii, o fată, Blanca și doi băieți gemeni, Jamie și Nicolas.

Ce frumoase erau verile pe care și le petreceau împreună la Las Tres Marias!

Și totuși, acolo la Las Tres Marias s-a născut puternica legătură între Blanca și Pedro Garcia al Treilea. Pe măsură ce copiii au crescut, legătura s-a transformat treptat într-o înflăcărată poveste de iubire. Din cauza acestei povești el s-a certat îngrozitor cu fiica lui. Mai ales atunci când a aflat că a rămas însărcinată. A trebuit să o mărite cu un conte francez ca să spele rușinea familiei. Dar, Blanca a fugit rapid din casa contelui după ce i-a descoperit perversiunile sexuale

”Caracterul rău” și năvalnic l-au îndepărtat pe Esteban de soție și de cei trei copii.  Blanca își trăiește pe ascuns amorul cu Pedro Garcia al Treilea, al cărui rod avea să fie Alba, draga lui nepoată despre care nu mai știe nimic.

Dar ce vede? Ea e! S-a întors! Arată rău! Slabă, bătută, torturată! Dar e vie! Până la urmă reușise să-i dea de urmă pe căile lui neoficiale. Alba s-a întors acasă și îi va povesti tot ce a pățit.  Amândoi vor atinge înțelepciunea de a face pace cu viața și cu orice om care care i-a rănit în trecut.

Mi-a plăcut?

Da!

Casa spiritelor a fost prima carte a lui Isabel Allende pe care am citit-o. Așadar nu prea știam la ce să mă aștept. Auzisem de autoare, știam că e foarte prolifică și apreciată, dar nu eram deloc familiarizată cu opera ei.

Ce am observant cu plăcere pe parcursul întregii  lecturi a fost similitudinea între stilul folosit în acest roman și cel folosit de Gabriel Garcia Marquez în ”Un veac de singurătate”. Ambii autori latino-americani sunt reprezentanți ai realismului magic. Marquez este recunoscut drept părintele acestui stil literar. Acțiunile ambelor romane se petrec de-a lungul mai multor generații, iar personajele au trăsături comune (prima la care mă gândesc este micșorarea trupurilor care îi afectează la bătrânețe atât pe pe Ursula Iguaran cât și pe Esteban Trueba).

• 

• 

Intuiția mi-a fost confirmată de ceea ce a declarat autoarea după moartea lui Garcia Marquez: „Singura consolare este faptul că opera lui va rămâne nemuritoare. Foarte puţine opere literare supravieţuiesc trecerii implacabile a timpului, foarte puţini autori sunt regretaţi, dar García Márquez se află în cimitirul scriitorilor clasici, alături de figurile emblematice ale literaturii universale. Este cel mai important scriitor lationamerican din toate timpurile, întemeietorul realismului magic. Maestrul meu a murit şi, ca să nu-l plâng, voi continua să-i citesc cărţile de nenumărate ori” . Isabel Allende a recunoscut cu același prilej că „au fost influențați de opera lui.”

Întreaga poveste a Casei spiritelor a pornit de la o scrisoare dedicată bunicului ei despre care aflase că era pe moarte. Pe atunci ea se afla în exil în Venezuela. Scrisoarea s-a transformat mai târziu în saga amplă care este astăzi. Acțiunea este povestită pe două voci, din două puncte de vedere, care se întrpătrund armonios: a bunicului Esteban Trueba și a nepoatei sale Alba.

Țara în care trăiesc personajele nu este menționată, dar cititorului îi sunt oferite indicii clare din care reiese fără echivoc că totul se petrece în Chile. În roman apar personaje reale dar cu nume schimbate, sau nemenționate direct, care au făcut parte din peisajul socio-cultural-politic chilian al epocii respective. Astfel Pablo Neruda, poetul și omul politic devine simplu – Poetul, activistul, poetul și compozitoruul revoluționar Victor Jara poate fi lesne recunoscut în Pedro Garcia al III-lea, iar Salvador Allende, președintele Marxist ales prin vor democratic, este evocat simplu drept Candidatul care mai târziu va deveni Președintele.

Știați că?

• Isabel Allende este nepoata președintelui marxist Salvador Allende;
• Romanul a fost ecranizat în 1993 avându-i drept protagoniști pe Meryl Streep (Clara), Jeremy Irons (Trueba), Glen Close (Ferula), Antonio Banderas (Pedro Segundo) și Winona Ryder (Blanca);
• Pentru a simplifica acțiunea, în film, se sare peste generația Albei și a lui Miguel, povestea lor fiind preluată de Blanca și Pedro Segundo (în carte Pedtro Garcia al treilea);
• Clara mică este interpretată de fiica lui Meryl Streep, Grace Gummer;
• Kim Basinger și Julia Roberts au refuzat rolul Blancăi.