Hoții de frumusețe
O tânără doctoriță psihiatră din Paris susține că într-o casă de la granița Franței cu Elveția, trei persone torturează tinere fete pentru a le deposeda de frumusețe. Din primele cercetări, reiese că psihiatra are o relație amoroasă cu un bărbat controversat, iar surse din anturajul său au dezvăluit că nu și-a dorit niciodată să devină medic. Să fie această tânără tulburată mintal și să fie pe cale de a se transforma din terapeut în pacient? Sau povestea ei este întemeiată și susținută de dovezi concrete?
În subsolul casei familiei Steiner, ar exista celule în care sunt închise câte trei fete desemnate frumoase în urma unor delungi urmăriri și dezbateri. Mai mult, ar exista guri de ventilație prin care acuzații ar inhala frumusețea victimelor lor.
Domnișoara psihiatru tocmai a acceptat o serie de patru gărzi la un spital din Paris. Nu se afă într-o perioadă foarte bună. Tocmai și-a condus actualul iubit la aeroport. Acum prin minte i se învârtesc tot felul de gânduri de neîncredere, suspiciune și gelozie. Știa încă de la îceput că partenerul ei nu avea gânduri serioase. Era un celibatar convins, dornic de aventuri sexuale picante și cât mai diverse. Din păcate, ea îi picase în plasă și se îndrăgostise de el.
Iar acum trebuie să facă față la zilele și nopțile solicitante la camera de gardă. Nu are chef de pacienți. Ar vrea să le prescrie la toti câte un neuroleptic și să scape cât mai repede de ei. Dar când l-a văzut în aglomerația de la triaj pe pacientul cu mască din care nu i se vedeau decât ochii, a simțit o chemare irezistibilă. Și-a anunțat colegii că în mod cert acest personaj ține de specializarea ei, deci ea se va ocupa de el.
Și s-a dovedit că și misteriosul domn a simțit aceeași atracție pentru psihiatră. Îi povestește cu frenezie toată viața lui. Fusese un băiat de condiție modestă, dornic să ajungă cineva prin orice mijloace. Nu ezită să scrie un roman format din fraze copiate din mii de autori. Spera ca nimeni să nu-i descopere înșelătoria. Dar este abordat de o tânără care îl amenință că îl va deconspira. Oricât ar încerca Benjamin să ignore scrisorile de amenințare, domnișoara este mult prea insistentă. Acceptă să se întâlnească cu ea să vadă ce urmărește. Tânăra se numește Helene, face parte dintr-o familie extrem de înstărită și nu își dorește decât ca Benamin să se întâlească cu ea în continuare.
Cei doi devin un cuplu, Helen asumându-și rolul de a-și educa, emancipa și întreține iubitul. Benjamin se mută din garsonera lui sărăcăciosă într-un apartament luxos, frecventează restaurantele cele mai în vogă, comandă mâncărurile cele mai sofisticate și pleacă în vacanțe de 5 stele.
Într-o astfel de vacanță a început nenorocirea lor. Se întorceau cu mașina Helenei de la ski din Elveția. Cum era excentrică, l-a îndemnat pe Benjamin să urmeze un drum mai dosnic. Dar natura nu le-a fost prielnică. O ninsoare puternică s-a dezlănțuit și au rămas blocați pe șosea. Tânărul a plecat după ajutor. A ajuns în sfârșit la o casă ciudată dar care părea totuși locuită. Nimeni însă nu i-a răspuns. S-a reîntors așadar, furios la mașină, hotărât să lase motorul pornit și să folosească tot ce au mai gros să se învelească peste noapte.
Totuși norocul părea să fie de partea lor. Benjamin a fost ajuns din urmă de un bărbat pitic, de-a dreptul hidos care se prezintă drept Raymond. Își cere scuze că nu i-a deschis și îi invită să petreacă noaptea în casa stăpânilor lui. Stingheri la început printre mobile masive și covoare groase, Helen și Benjamin se împrietenesc la extraordinara cină la care sunt invitați cu patronul locuinței. Se numește Jerome Steiner, are peste 50 de ani, pletele îi atârnă pe umeri, iar degetele îi sunt împodobite cu inele groase. Vestimentația retro se adaugă la aspectu-i extravagant. Steiner le povesteste oaspetilor săi că în tinerețe cel mai important lucru din viața lui erau cuceririle. Era un Don Juan autentic, iar acum își aducea aminte cu nostalgie de vremurile bune.
Deși Helen are sentimentul că ceva nu este în regulă, cei doi iubiți nu pot să părăsească locuința. Ninsoarea nu se mai oprește, iar mașina lor are o defecțiune destul de gravă. Între timp își face apariția și Francesca Steiner, o femeie ursuză despre care e imposibil să-ți creezi o părere.
Curiozitatea îl împinge pe Benjamin să afle tainele casei și ale familiei, Ajunge la subsol, unde zărește pe o cameră de luat vederi, o tânără sechestrată într-o celulă. Benjamin și mai ales frumoasa Helene devin victimele trioului macabru: Francesca, Jerome și Raymond. Filozofia lor? Tinerele superbe, fără de cusur, le eclipsau pe cele urâte sau de rând, privându-le de bucuriile vieții. Așa ceva nu este îngăduit și trebuie pedepsit!
Pentru a-i reda libertatea iubitei lui, Steiner-ii îl obligă pe Benjamin să le aducă la schimb alte trei frumuseți. Astfel, Helene rămâne prizonieră, iar partenerul ei pleacă cu piticul Raymond. Ar fi putut să fugă, sau măcar să încerce, dar nu mișcase un deget. Viața de huzur pe care a dus-o luni bune alături de gnom, nu îi displăcea întru totul. Uneori chiar se simțea ofensta că nu este acceptat definitiv în cercul celor trei. O mai ibea pe Helene? Dar ea oare nu se simțea trădată? Sigur nu îl mai iubește. I-o confiraseră și cei doi soți și îl invitaseră și pe el să-i inhaleze tinerețea și frumusețea drept răzbunare.
Dar de ce alesese să i se confeseze acum unei doctorițe tinere, frumoase și cu o viață amoroasă atât de dezordonată?
Mi-a plăcut?
Da.
Suspansul este cuvântul care definește această scriitură. Pur și simplu citești pe nerăsuflate să afli de ce Benjamin are mască, cum arată de fapt chipul lui și ce se află cu adevărat în casa de la granița cu Elveția.
Desigur există multe subtilități filozofice inserate în poveste, iar metaforele sunt la ele acasă.
Dacă vreți sa ceva captivant și ușor de citit vă recomand Hoții de frumusețe.
Știați că?
- Hoții de frumusețe a fost pusă în scenă la Teatrul Evreiesc de Stat;
- Pascal Bruckner are o bază foarte mare de cititori în România, motiv pentru care vizitează țara noastră de două, trei ori pe an.