Diavolul din Orașul Alb

Diavolul din Orașul Alb

Erik Larson

Cadavru carbonizat, găsit într-un atelier din Philadelphia

Un cadavru carbonizat a fost descoperit într-un atelier din Philadelphia, aparent victima unei explozii accidentale de substanțe chimice. Actul de deces părea limpede: un bărbat, asigurat de curând pe o sumă considerabilă, mort în urma unui accident de laborator. Un anchetator trimis de compania de asigurări are însă îndoieli. Ceva nu se leagă. Dinții victimei nu corespund exact cu cei ai bărbatului asigurat. Rănile par prea localizate pentru o explozie reală. Cu cât anchetatorul sapă mai adânc, cu atât devine mai limpede: nu a fost un, ci o crimă, plănuită cu grijă, pentru a semăna perfect cu un accident.

Această descoperire este primul fir dintr-un ghem uriaș, care avea să dezvăluie una dintre cele mai tulburătoare povești criminale din istoria Americii. Numele criminalului: H. H. Holmes. Cartea care reconstituie totul, pas cu pas: Diavolul din Orașul Alb, de Erik Larson.

Două povești, un singur oraș

Cartea urmărește, în paralel, destinele a doi bărbați complet diferiți, ale căror drumuri se intersectează la Chicago, chiar înaintea Expoziției Universale din 1893.

Primul este Daniel H. Burnham, arhitectul-șef însărcinat cu construcția expoziției. Termenele sunt imposibile, banii insuficienți, iar vremea rea distruge repetat șantierul. Burnham reușește, totuși, imposibilul: ridică „Orașul Alb”, un complex de clădiri monumentale, vopsite în alb, care avea să schimbe felul în care americanii vedeau arhitectura și viitorul propriei națiuni.

Al doilea bărbat este H. H. Holmes, un medic tânăr, fermecător și extrem de convingător. Se mută la Chicago cu puțin timp înainte de expoziție și cumpără o clădire pe care o transformă, discret, într-un adevărat labirint: pasaje secrete, camere fără ferestre, o cameră etanșă conectată la gaz, un tobogan care duce direct în subsol. Localnicii o poreclesc „castelul”.

Vânătorii de oportunități

Expoziția aduce la Chicago milioane de vizitatori, mulți dintre ei tinere femei venite singure, în căutarea unui loc de muncă sau a unei vieți noi. Exact acest tip de victimă îl caută Holmes. Le oferă cazare la „hotelul” lui, le câștigă încrederea, uneori chiar le cere în căsătorie sub identități false. Multe dintre ele dispar fără urmă, iar orașul, ocupat până peste cap cu organizarea expoziției, nu observă tiparul.

Holmes își finanțează stilul de viață și prin fraude cu asigurări. Exact acest tip de fraudă îl trădează, în cele din urmă — crima descrisă la începutul acestei recenzii, cea a lui Benjamin Pitezel, un complice de-al lui Holmes, ucis pentru banii poliței de asigurare.

Vânătoarea care dă totul pe față

Descoperirea fraudei declanșează o anchetă amplă, condusă de detectivul Frank Geyer. Acesta pornește într-o căutare epuizantă prin mai multe state americane, pe urmele a trei copii ai lui Pitezel, dispăruți în grija lui Holmes. Ceea ce găsește Geyer, rând pe rând, în case închiriate sub nume false, confirmă cele mai grave temeri.

Ancheta se întoarce, în cele din urmă, la Chicago, la „castelul” lui Holmes. Percheziția scoate la iveală camerele secrete, cuptorul folosit pentru distrugerea probelor și urmele multiplelor victime trecute prin clădire. Numărul exact al morților rămâne, până astăzi, disputat — dar suficient de mare pentru ca Holmes să fie considerat unul dintre primii criminali în serie documentați ai Americii moderne.

Stilul și încadrare literară

Diavolul din Orașul Alb face parte din genul non-ficțiunii narative: fapte reale, documentate riguros din arhive, ziare de epocă și corespondență personală, dar spuse cu ritmul și tensiunea unui roman de suspans. Erik Larson alternează capitolele dintre cele două povești — construcția expoziției și crimele lui Holmes —, astfel încât strălucirea „Orașului Alb” și întunericul din spatele lui se luminează, capitol după capitol, unul pe celălalt.

Contrastul este exact ceea ce dă cărții forța: în același oraș, în același an, progresul american își arată fața cea mai luminoasă și cea mai întunecată deodată.

Despre autor

  • Erik Larson a lucrat ca jurnalist pentru publicații importante precum The Wall Street Journal și revista Time, înainte de a se dedica scrisului de cărți.
  • Locuiește în Seattle, alături de soția lui, cele trei fiice ale lor și o mașină sport britanică de epocă, botezată cu nume propriu.
  • Cărțile sale de non-ficțiune s-au vândut în peste zece milioane de exemplare și au fost traduse în peste douăzeci de limbi.
  • Drepturile de ecranizare pentru Diavolul din Orașul Alb au fost cumpărate cu mult timp în urmă de actorul Leonardo DiCaprio, dar proiectul a rămas blocat ani la rând în etapa de dezvoltare, fără să ajungă vreodată pe ecran.
  • Printre celelalte cărți cunoscute ale lui Larson se numără Thunderstruck, În grădina fiarelor și Siajul morții, toate construite pe același model: evenimente istorice reale, spuse cu tensiunea unui roman.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.