Lumea Sofiei

Sofia Amundsen voia neapărat să știe unde se află. Se apropie de cei doi oameni din fața ei și îi întreabă ce oraș este acesta. Dar ei nici nu o bagă în seamă. Îi întreabă din nou, de data asta mai tare. Niciun răspus. Oamenii își văd în continuare de conversația lor. Sofia se apropie și mai tare de ei și strigă din toate puterile. Nimic! E clar că cei doi nu o văd și nici nu o aud.

Sofia împlinise de câteva zile 15 ani. Hotărâse împreuna cu mama ei să organizeze o petrecere filozofică în grădina lor. Era ziua cea mare în care Alberto Knox îi va arăta planul de a scăpa de Albert Knag.

Au fost invitați aproape toți colegii Sofiei, în frunte cu Jorunn, cea mai bună prietenă a ei. Invitatul de seamă este Alberto Knox, cel care în ultimele săptămâni fusese profesorul de filozofie al adolescentei. Mama Sofiei era cea mai nerăbdătoare să îl cunoască. Alberto a ajuns mai târziu decât ceilalți. Când în sfârșit își începe discursul filozofic, totul o ia razna. Jorunn sărută un băiat pe gură după care îl trage în tufișuri fac sex în văzul tuturor. Părinții Jorunnei privesc și comentează fără să li se pară nimic anormal. Un grup de băieți gălăgioși sosesc cu uriașe provizii de alcool. Se creează un haos total dar nimeni nu ia nicio măsură.  În toată harababura creată, Alberto o ia de mână pe Sofia și se strecoară prin gardul viu.

Așa au ajuns în acel oraș necunoscut unde se pare că nimeni nu îi vede sau îi aude.  Confirmarea deplină că ea și Alberto nu există și nu au existat niciodată. Au fost doar două personaje în cartea lui Albert Knag, care s-a folosit de ei pentru a-i scrie fiicei sale o carte. Hilde Knag este o adolescentă născută în aceealși zi cu Sofie. Pentru aniversarea de 15 ani, tatăl ei i-a făcut un cadou extraordinar de care îi vorbise în toate convorbirile telefonice și în toate scrisorile lui. De ziua ei avea să se întoarcă și el din Liban, acolo unde se afla într-o misiune de pace a ONU.

Viața tihnită și monotonă a Sofiei se schimbă când apare dintr-o dată Alberto. Mai întâi îi scrie bilețele cu întrebări existențiale care își caută răspunsul de mii de ani: Cine suntem? Cum am apărut? Unde ne ducem? Ce este sufletul? Dar creierul și corpul? La cutia poștală apar apoi plicuri groase cu explicațiile lui Alberto. În acest fel, tânăra este plimbată prin istoria întregii filozofii. Îi sunt prezentați filozofii naturii, Socrate, Platon Aristotel, gânditorii materialiști, nihiliști și romantici, Kant, Freud, Marx și toate teoriile lor,

Sofia își cunoaște în cele din urmă profesorul și față în față. Este un bărbat la vreo 50 de ani, cu barbă și bască din piele pe cap. Lecțiile se continuă în Coliba Maiorului, o casă părăsită din pădure. Aici încep să-și facă apariția tot felul de personaje din basme. La ușă bat pe rând Scufița Roșie, Alice (desigur cea din Țara Minunilor), Adam și chiar și Moise. Iar gânsacul Martin este cel care o dă jos pe fată dintr-un copac din care nu mai putea să coboare.

La întrebarea filozofică dacă noi “chiar existăm în relaitate sau suntem închipuiri”, Alberto și Sofia vor ajunge la concluzia că în ceea ce îi provește ei există doar în imaginația lui Albert Knag. De aceea trebuie să fie foarte prudenți, să se strecoare printre gândurile Creatorului lor și să fugă din poveste.

Mi-a plăcut?

Cu riscul de a îmi atrage critci negative, voi fi sinceră J. Nu! Și nu pentru că nu ar fi o carte interesantă. Ba din contră. Doar se preocupă de cele mai interesante probleme ale omenirii. Pur și simplu nu este genul meu.

Am dus-o totuși până la capăt (403 pagini) ceea ce mă face să fiu foarte mândră de mine J. Și să știți că am aflat foarte multe despre istoria filozofiei, despre curentele care au marcat-o și despre diferitele moduri în care fiecare gânditor încearcă să explice marile enigme.

Știați că?

• Jostein Gaarder s-a hotărât să scrie Lumea Sofiei după ca a văzut că în librării nu există cărți de filozofie pentru copii;
• Pasiunea lui pentru întrebările existențiale s-a concretizat prin diplome în filozofie și teologie;
• A predat timp de 10 ani filozofia și istoria religiilor;
• Lumea Sofiei a atins recordul de vânzări în plan mondial în 1995, fiind vândută în peste 10 milioane de exemplare;
• Gaarder se adresează în primul rând unui public tânăr și conțin subiecte filosofice prezentate într-o manieră accesibilă